Alegerea unei game de gene false când fotografiile din catalog arată la fel

Trei stiluri de gene pot arăta remarcabil de similare pe o pagină de catalog. Dacă aș aduna o gamă mică, aș ezita înainte de a le comanda pe toate trei. Un alt cod de produs este util pentru comandă, dar nu îmi spune ce distincție aș putea explica unui cumpărător. Mi-aș dori mostrele împreună, din lumina și unghiurile camerei alese pentru fiecare fotografie în parte.

Pentru genele în bandă, comparația mea ar începe cu forma de-a lungul benzii. Unde sunt cele mai lungi fibre: spre mijloc, spre capătul exterior sau răspândite pe o mare parte a benzii? Aș pune mostrele etichetate în aceeași orientare și le-aș fotografia împreună. Asta mi-ar permite să compar schițele reale fără a încerca să-mi amintesc care capăt era care din imaginea altui furnizor. Orice lungimi de fibre revendicate vor fi incluse în note de lângă proba relevantă, utilizând metoda de măsurare declarată de furnizor. O riglă plasată undeva în spatele unei gene curbate nu ar fi suficientă pentru a accepta o dimensiune.

Trupa ar avea un aspect separat. Aș cere materialul și construcția acestuia, apoi aș compara eșantionul cu descrierea, mai degrabă decât a deduce acele detalii dintr-o linie întunecată dintr-o fotografie. Un produs poate fi descris ca fiind „natural” fără ca acel cuvânt să ne spună din ce sunt fabricate fibrele sau banda lui. Nici nu aș trata „naturalul” ca pe o promisiune cu privire la efectul asupra fiecărui purtător. Pentru o listă, aș descrie mai degrabă forma particulară vizibilă în eșantion și aș folosi informațiile materiale pe care furnizorul le poate dovedi.

Aș păstra etichetele furnizorului în timp ce fac acele comparații. Dacă două mostre mai arată la fel, următoarea mea întrebare ar reveni cu o fotografie a ambelor și a codurilor lor. Aș ruga furnizorul să identifice diferența pe fotografia respectivă. Ar putea fi necesară o mostră corectată dacă ar fi fost trimis un stil greșit. În caz contrar, explicația ar putea fi adăugată la notele de cumpărare și verificată cu ceea ce era pe birou. Aș alege nume de magazine doar după acel schimb, cu o fotografie de referință pentru fiecare nume. Astfel, o reordonare ulterioară ar putea indica eșantionul, mai degrabă decât să se bazeze pe o descriere precum „cel mai complet”.

Cantitatea are nevoie de puțină îngrijire aici. Aș scrie „perechi per pachet de vânzare cu amănuntul” în foaia de comparație și aș completa acel câmp pentru fiecare ofertă. O tavă plină cu gene din catalog ar putea să arate gama de stiluri, nu unitatea citată. Dacă aș dori stilul selectat în două dimensiuni de pachet, aș păstra referința eșantionului pe ambele rânduri și aș pune cantitățile solicitate alături de ele. De asemenea, aș întreba dacă vreun adeziv, liner sau aplicator din fotografie a făcut parte din ofertă. Răspunsul ar intra în lista propusă înainte de a alege fotografii pentru el.

Pentru revizuirea finală a gamei, aș tipări împreună imaginile de listă propuse și aș pune mostrele etichetate lângă ele. Aș încerca să potrivesc fiecare imagine cu eșantionul său fără să mă uit la numele fișierelor. Dacă asta însemna să revenim la codul furnizorului de fiecare dată, imaginile ar avea nevoie de o altă privire. Un prim-plan al conturului fibrei ar putea face diferența pe care o ascunsese o fotografie de la distanță. Două stiluri ar putea fi încă prea asemănătoare pentru a fi explicate separat; în acest caz, aș lăsa unul din ordinea inițială și aș păstra notele eșantion. Ar exista un loc concret la care să revenim dacă întrebările clienților ar sugera ulterior un motiv pentru a-l adăuga.